Monografie

Istorie Aprilie 6, 2014

Sat, comuna Manoleasa, situat la 500 m vest, nord-vest de reşedinţa comunei, şase km est de satul Avrămeni şi patru km nord-est de satul Tudor Vladimirescu, pe stânga pârâului Volovăţ.

Sat întemeiat pe marginea de vest a moşiei Domoşeni, unde în preajma anului 1800 au ajuns stăpâni membri ai familiei Flondor, din Bucovina. În anul 1816 moşia Domoşeni şi satul sunt menţionate în stăpânirea Flondoreştilor şi a altor răzeşi[1], dar în aceeaşi perioadă stăpâneau părţi din moşia Domoşeni şi membri din familiile Timuş, Tomiţa, Calistru, Chiriac etc.

Testamentul lui Vasile Flondor din 20 iulie 1819 face menţi­unea: „… fratele Dumitrache primeşte a douăsprezecea parte din satul Domuşteni din Moldova…”[2], precizând partea din moşia Domoşeni care a fost în stăpânirea familiei Flondor şi unde era organizată câşla (gospodăria cu anexele) stăpânului şi locuinţele pentru lucrători.

Satul este menţionat cu numele Câşla ot Domoşeni, în 1820, Domoşenii lui Flondor, în 1832 şi Flondora, din 1887.

Se pare că satul Flondora a cunoscut o dezvoltare mai pronunţată, în comparaţie cu celelalte sate din zonă, având în 1846 cea mai numeroasă populaţie între satele de pe moşie[3].

Cel dintâi locaş de biserică în satul Flondora s-a construit în anul 1804, de către preotul Vasile Flondor, cu ajutorul locuitorilor, din paiantă. În anul 1876 se construieşte un alt locaş de biserică, căruia i s-au adus îmbunătăţiri succesive[4]. Această biserică a ars în anul 1953. Între anii 1954-1955 s-a construit locaşul actual de biserică, cu pereţii din chirpici pe temelie de beton.

Şcoala din satul Flondora s-a înfiinţat la 21 februarie 1865, cu 14 elevi în clasa I, cu înv. Andrei Andrievici[5], atunci în vârstă de 18 ani, satul având 247 locuitori. Şcoala va funcţiona aici cu numele Şcoala comunală Manoleasa, până în aprilie 1881, când urma ca şcoala să intre în localul propriu construit în satul Domoşeni Crupenschi dar primarul T. Iordache instalează primăria în localul nou iar şcoala este mutată în satul Şerpeniţa, cu toate încercările înv. Dimitrie Scriba de a împiedica acest transfer[6].

Şcoala este reînfiinţată în satul Flondora în anul 1900 sau cu puţin timp înainte căci la 15 octombrie 1900 domnişoara Luchian T. Elena, la 15 iulie 1900, fusese transferată de la Şcoala Mitoc la Şcoala Vlăsineşti, şi era numită  învăţătoare la Şcoala Flondora[7]. Local propriu pentru şcoală s-a construit în perioada 1908-1909, din paiantă. În anul 1955 s-a dat în folosinţă un nou local, cu pereţii din cărămidă, pe temelii de beton. Acestui local i se vor face adăugiri în perioada 1963-1964, încât aici funcţionează şcoala cu clasele I-IV şi grădiniţa.


[1] Corneliu Istrati, Condica Visteriei Moldovei din anul 1816, Iaşi, 1979, p. 93.

[2] T. Balan, Documente bucovinene, vol. V, Cernăuţi, 1939, p. 77.

[3] Th. Codrescu, Uricariul, vol. XV, Iaşi, 1889, p. 371.

[4] C. Ciocoiu, Note la monografia bisericilor parohiale şi filiale din judeţul Dorohoi, Dorohoi, f.a., p. 125-126.

[5] Arhivele Statului Botoşani, Fond Prefectura Judeţului Dorohoi, Dosar 13/1865, fila 11. 

[6] Ibidem, Dosar 1/1881, file 93, 139, 154, 164-165.

[7] Ibidem, Dosar 9/1900, file 212, 294.